Barefoot…

13567413_1268557446488006_4568630427089718673_n

 

Îi văd de cel puțin două ori pe săptămână… Două frânturi de carne care cu doar câțiva centimetri ți-ar putea trece de genunchi, două mogâldețe uneori zgribulite, alteori cu pieptul îndreptat spre soare, dar întotdeauna… cu chipul plin de bucurie, senin și un zâmbet de-ți taie din rădăcină orice gând negativ ai avea.
Azi scriu despre ei în semn de recunoștință pentru bucuria clipei, pentru fiecare zâmbețel și salut cu mânuțele lor mici, plăpânde, pline de noroi și urme de-nghețată…
Desculți, cu piciorușele murdare, îmbrăcați în tricouri cu multe numere mai mari, suficient de lungi cât să le acopere toate cele, cu mânuțele grăsunele care păstrează urmele înghețatei de ieri, a jocului cu noroiul, a îmbrățișării copilăriei sărăcăcioase, dar atât de aproape de rădăcină… Dimineața îi observ așezați lângă adulți pe două urme de bolțar în fața casei lor. Micuții, cu ochii mari și încă atât de blânzi, privesc în câteva secunde fiecare om din tramvaiul ce trece prin fața lor. Din când în când mai ridică mânuța și salută cu atâta bucurie de-ți vine să cobori la prima stație și să mergi să-i iei în brațe…
A doua dimineață… povestea se repetă și simți aceeași bucurie ca atunci când îți revezi un prieten drag…

Cu recunoștință!

sursă foto: www.bbc.co.uk

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s