Balada bogătaşului….

…se-avântă către lumi de aur
Şi soarbe cel mai dulce vin…
Îşi cumpără cu galbeni lauri,
Nu ştie gustul de pelin…

El are lumea ce-o visează
Săracul din fosta baladă…
Şi servitorii îi prestează,
Bani din cer încep să-i cadă…

Cu trupu-i plin de bunătăţi,
Se-aşează pe comodul pat,
La căpătâi are trei cărţi,
Le ia în mâini când vrea un sfat…

De candelabre casa-i plină,
De alte lămpi şi şemineuri…
Lipseşte, însă… „acea“ lumină…
Ce nu o au nici mari dineuri…

De zâmbete e-nconjurat,
Cât timp cu sacii are bani.
Toţi îl cred mare-mpărat,
Dar adevărul aduc anii…

Acum toţi laude-i aduc…
Niciunul nu-i este duşman…
Recurg pe rând la orice truc
Şi ies pe uşi cu câte-un ban…

Dar tot mai trist e-al nostru om,
Când singur în puf iar rămâne,
Că n-are bani şi nu e „domn“,
El se visează până mâine…

În al său vis e om, nu câine.
E-nconjurat de prieteni buni
Ce-mpart cu el singura pâine
Şi-i sunt alături multe luni.

Soţie are şi doi prunci
Ce-i spun „părinte“ şi-l sărută…
Ce fericire simte-atunci !

La geam îi bate luna cruntă…

Şi visu-i iarăşi spulberat…
E-nconjurat de reci monede.
Plin îi este-al său palat
De aurite monumente…

Şi până data viitoare
Când prieteni falşi la uşi vor bate,
Al nostru om şi-o servitoare…
Se scald în… spume-nmiresmate…

12 ianuarie 2011

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s